Thomas Hammarberg

Comisarul consideră că poliţiştii care au participat la maltratarea celor reţinuţi, precum şi superiorii acestora, trebuie traşi la răspundere.

Hammarberg a ajuns la concluzia că este necesară nu nu mai revizuirea comportamentului individual al unor poliţişti, dar şi a responsabilităţii superiorilor acestora. Comisarul a menţionat drept foarte îngrijorător faptul că aceste încălcări au avut loc în pofida interzicerii torturii prin lege, unui cod de conduită a poliţiei şi cursurilor de perfecţionare la care au asistat unii poliţişti. Potrivit lui, urmează a fi clarificată pe deplin responsabilitatea pentru această lipsă de profesionalism şi respect pentru normele de bază. Impunitatea în acest caz ar constitui un precedent negativ.

Peste trei sute de persoane au fost arestate la Chişinău, în legătură cu demonstraţiile post-electorale de la începutul lunii aprilie. Un număr important dintre acestea au fost supuse maltratărilor din partea poliţiei, unele din ele fiind grave, acestea sunt consluziile comisarului Thomas Hammarberg.

Potrivit informaţiilor obţinute de comisar, persoanele erau reţinute de poliţişti în civil care nu se prezentau. Cei arestaţi au spus că au fost bătuţi în timpul reţinerii, transportării şi în cadrul comisariatelor de poliţie, inclusiv în timpul interogărilor. Ei au declarat că au fost batuţi cu pumnii sau cu vergi de metal sau bastoane de lemn, au fost umiliţi şi înjuraţi.

Dosarele studiate de expertul medical al comisarului conţineau probe de vătămări care corespundeau cu cele din mărturiile depuse de persoanele care fost supuse maltratărilor în cadrul comisariatelor de poliţie. Proporţia şi severitatea acestor maltratări este demonstrată şi de faptul că 105 persoane au fost duse la spitalul de urgenţă din Chişinău, dintre care 24 au fost spitalizate. Potrivit Ministerului de Interne şi Procurorului General, către 28 aprilie 2009, erau în investigate 50 de plângeri cu privire la maltratare, iar în privinţa unui caz a fost iniţiată o cercetare penală.

Unii din cei arestaţi s-au plâns că nu li s-a acordat posibilitatea să-şi informeze rudele despre arest şi nu li s-a permis accesul la un avocat până la înfăţişarea în faţa instanţei. Mulţi dintre cei arestaţi, precum şi avocaţii lor au relatat că procesle judiciare s-au desfăşurat într-un timp foarte scurt, ceea ce a îngreunat apărarea lor, iar judecătorii nu au reacţionat la plângerile privind maltratările.